Versuri:
Strofa iniăi.
Taicămeu in primărie
Avea dreptul ca să intre
Cu căcula in cap, obicei de pe moşie
De la moşi şi strămoţi mei păstrat.
Refren.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de viacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpat
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Strofa a doua.
Port câciula pe-o ureche
Şi acasă si la nunta si la oi
Dupa datina straveche
Moştenită şi păstrată şi pă la noi.
Refren.
Strofa a treia.
Uni zic sa-mi iau căciula, jos din cap, Spunănd adesea ca nu-s civilizat,
Poate vor so ţâu în mână, să mă aplec,
Ca sa ma laude că m-am integrat.
Da bă vecine hai la mine,
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
Asta e căciula mea îi a mea si nu-i a ta
Că-i obicei din viac lăst.
Strofa a patra.
Cine nu crede să să ducă, la columna
Să să uite si-o vedea
Sabia încovoiata, arcul scutul şi căciula
Orice dac le-a avea.
Refren.
Strofa a cincea.
Mai copchile ia sa ma ghine
Ca să ducă obceiul, cănd or creşte ai tai copchii,
O inima vitează în tine
Sus pa frunte o căciulă ca un dar s-o ţîi.
Refren
